Ford

Henry Ford a fondat, în anul 1903, compania Ford Motor Company, după ce modelele primei sale companii, Detroit Automobile Company – companie ce avea să falimenteze peste trei ani, au câştigat curse împotriva maşinilor altor producători. Logo-ul a fost stabilit de către Childe Harold Will, care a desenat „pruna albastră” – logo-ul a fost interzis în Germania nazistă, dar şi-a regăsit drumul înapoi, în 1975. Succesul pentru Ford a venit neîntârziat: pilotul auto Barney Oldfield a fost impresionat de primul model al Ford Motor Company, 999, şi a trezit astfel interesul întregii naţiuni americane. În urma unor experimente cu mai multe modele, în 1908 intră în producţie modelul T (denumit şi Tin Lizzy). În primii ani Tin Lizzy se bucură, în urma curselor auto, de o popularitate crescândă şi se vânduse în zeci de milioane de exemplare. Fabricile lui Henry Ford erau cunoscute pentru condiţiile bune de lucru: angajaţii Ford lucrau 8 ore pe zi şi primeau salarii mari, cu toate acestea Ford era strict împotriva sindicatelor, iar în spatele blândeţii manifestate angajaţilor săi se afla un caracter practic – puterea clienţilor de a cumpăra maşini ar trebui întărită şi preţul maşinilor ar trebui scăzut. Cu toate acestea Ford a avansat foarte mult: în 1918, pe lângă unele raţionalizări, Ford a fost primul producător de autovehicule care a introdus linii de asamblare, pe atunci o noutate în acest domeniu. În anii 1917-1925 Ford a produs şi camioane, tractoare, vapoare şi motoare pentru avioane. Doi ani mai târziu, în 1919, conducerea a fost preluată de către fiul lui Ford, Edsel. Acesta a putut astfel să se împotrivească stilului tatălui său şi să lanseze pe piaţă un model cu tehnologie îmbunătăţită, modelul A. După moarta lui Edsel Ford în 1943 şi o perioadă de acomodare, în care Henry Ford a revenit la conducerea companiei, postul ajunge, după doi ani, lui Henry Ford II, nepotul fondatorului. În 1925 a fost înfiinţată, în Berlin, societatea pe acţiuni Ford Motor Company, ce se va închide însă în 1931, o uzină nouă urmând a fi construită în Köln-Niehl. În acelaşi an, modelul A intră aici în producţie, urmat în 1935 de modelul Eifel şi în 1939 de Ford Taunus, cunoscut şi sub porecla de „cocoşatul”. În acelaşi an se înfiinţa Ford-Werke AG (tradusă Uzina-Ford SA), provenită din Ford Motor Company SA. Un paradox al istoriei companiei: în Al Doilea Război Mondial, Ford producea atât pentru Forţele Aliate, în America, cât şi pentru forţele armate ale Germaniei naziste, în Germania. În anii următori au apărut versiuni noi pentru Ford Taunus, în 1958 modelul atinge pragul de 100.000 de bucăţi vândute. În anii 50 modelul sport Thunderbird părăsea linia de asamblare şi firma şi-a deschis capitalul. Anul 1964 este anul naşterii celebrului Mustang. Trei ani mai târziu s-a înfiinţat Ford Europa, rezultată dintr-o fuziune a uzinei din Köln cu Ford of Britain. Anul următor, în Germania a început din nou producţia modelului Ford Escort, urmată în 1976 de cea a lui Ford Fiesta ca prima maşină mică de la Ford, iar în 1982 urma Ford Sierra ca succesor al modelului Taunus. Primul model de serie cu ABS ca dotare standard era Ford Scorpio, în 1985. Se presupune a fi urmaşul faimosului Mustang, Ford Probe intră în 1988 în segmentul automobilelor sport. Începând cu 1996 exista noul model de clasă mini, Ford Ka. Iar în anul 2002, în urma colaborării cu Mazda, cei de la Ford au prezentat primul lor SUV (Sports Utility Vehicle), Ford Maverick. Astăzi se adună sub numele Ford mărci precum Lincoln, Mercury, Mazda, Jaguar, Land Rover, Aston Martin şi Volvo. În prezent, Ford Motor Company este cel de-al doilea cel mai mare producător din industria auto, pe primul loc fiind situată General Motors. De la începutul anilor 90 compania s-a implicat şi în conservarea mediului înconjurător şi a dezvoltat astfel modelul P 2000, o maşină care rulează pe hidrogen, dar care nu este încă disponibilă pe piaţă.